Legislaţia privind pământurile, proprietatea şi bunurile

Achiziţionarea unei proprietăţi nu ar trebui să aibă loc fără verificarea legitimităţii proprietăţii şi a legislaţiei locale. În domeniul imobiliar, regula generală este că legea în vigoare de la locul proprietăţii va determina mijloacele de cumpărare, vânzare, finanţare, ipotecare sau drept de garantare a proprietăţii. Legea referitoare la proprietăţi şi, în special, la transferul proprietăţilor, diferă de la o ţară la alta şi oricine ar putea fi surprins neplăcut în cazul absenţei sprijinului legal potrivit.

Din păcate, cumpărătorii interesaţi de proprietăţi nu sunt întotdeauna cei mai interesați să dispună verificarea titlurilor de proprietate şi caracteristicilor proprietăţii (azbest, igienă) şi să ceară asistenţei juridică înainte de a transfera suma de achiziţie. În timp ce în majoritatea ţărilor membre UE, notarul joacă un rol crucial, transferul proprietăţii în alte ţări (de exemplu Turcia, Africa de Sud, Brazilia, Bulgaria, România şi altele) nu este asigurat în acelaşi fel, iar procedurile paralele trebuie respectate pentru a transfera banii şi titlul de proprietate simultan.

Trebuie să se ţină cont de legislaţia locală referitoare la proprietatea străină, precum şi de legislaţia societară, fiscală şi bancară în ceea ce priveşte investiţiile şi rata de schimb pentru a se asigura returnarea investiţiilor în cazul vânzării sau cesiunii proprietăţii sau în vederea moştenirii sau donaţiei. De asemenea, deţinerea de proprietăţi externe şi investiţia în acestea trebuie luate în considerare din perspectiva imigraţiei intenţionate pe termen lung sau scurt, precum şi a legislaţiei referitoare la rezidenţă (rezidenţă prin investiţie sau cetăţenie prin investiţie)

Legăturile dintre diferitele aspect ale legislaţiilor referitoare la imobiliare, clădiri și construcții sunt aspecte la fel de importante, iar cunoştinţele echipei A-Law, a conferit valoare adăugată serviciilor către clienți.