Propunerea legislativă pentru completarea Codului Penal. Reglementarea unei noi cauze care înlătură răspunderea penală.

Potrivit inițiativei legislative, se va introduce un nou articol in codul Penal Romùanși anume:

“art. 152(1) – Regretul efectiv 

(1) Regretul efectiv înlătură răspunderea penală.

(2) Regretul efectiv intervine dacă se întrunesc cumulativ următoarele condiții:

a) de bună voie, persoana care a săvârșit pentru prima oară o infracațiune denunță comiterea acesteia, recunoscându-și vinovăția;

b) prin denunț, persoana care a săvârșit infracțiunea contribuie în mod efectiv la descoperirea faptei;
c) de la momentul săvârșirii infracțiunii s-au consumat cel puțin 2/3 din termenul de prescripție a răspunderii penale;

d) persoana care a săvârșit infracțiunea repară prejudiciul cauzat de infracțiune sau compensează valoarea prejudiciului în alt mod;

e) persoana cae a săvârșit infracțiunea contribuie la stabilirea împrejurărilor săvârșirii acesteia în aflarea adevărului.

(3) Acțiunea penală se pune în mișcare din momentul când sunt întrunite condițiile prevăzute la alin. (2) lit. a), b) și c) până la data la care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alin. (2) lit. d) și e).

(4) Se va ține seama de eforturile depuse de infractor pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii precum și de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii.

(5) Valoarea prejudiciului menționat la alin. (2) lit d) este stabilit prin hotărâre judecătorească.

(6) Regretul efectiv nu se aplică în cazul săvârșirii următoarelor infracțiuni: contra persoanei, viol ,actul sexual cu un minor, racolarea minorilor în scopuri sexuale, tâlhărie, furt calificat, piraterie, infracțiuni contra siguranței publice, infracțiuni contra sănătății publice, infracțiuni contra libertății religioase și respectului datorat persoanelor decedate, contra securității naționale, contra capacității de luptă a forțelor armate, infracțiunilor de genocid, contra umanității și de război, a infracțiunilor privind frontiera de stat a României, a infracțiunilor la legislația privind prevenirea și combaterea terorismului, a infracțiunilor privitoare la nerespectarea regimului materiilor explozive, materiilor nucleare sau al altor materii radioactive, privind regimul juridic al drogurilor, privind regimul juridic al precursorilor de droguri, privind activitățile aeronautice civile și cele care pot pune în pericol siguranța zborurilor și securitatea aeronautică, privind protecția martorilor, privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii, a celor privind traficul de organe, țesuturi sau celule de origine umană, privind prevenirea și combaterea pornografiei și a celor la regimul adopțiilor.”

Inițiativa legislativă vine ca urmare a necesitatii alinierii politicii penale romanesti la normele europene și internaționale în vigoare. Diverse tari au legiferat deja  aceasta forma de justiție reparatorie sau restaurativă, (Belgia, Franta, Regatul Unit al MArii Britanii, dar si in afara continentului, Canada, US si Australia, etc).

Central in aceasta noua abordare stau victim si repararea prejudiciului cauzat victimei, dar si tratarea diferentiata a infractorilor aflati la o prima abatere, in ideea unui sprijin adecvat necesar pentru reabiloitarea rapida, care nu este intotdeauna posibila si nici evidenta in conditiile reglementarilor din sistemului penal actual.

(sursa Senatul Romaniei, www.senat.ro)